Dansuri din Tritenii de Jos, zona Campia Transilvaniei
Din toate zonele folclorice ale Romaniei,  in Campia Transilvaniei sunt cele mai complexe dansuri traditionale. Aici feciorii si fetele se intalnesc in sarbatori, dumineca, la intersectie de drumuri, unde canta si danseaza.Incep feciorii in sir, apoi iau fetele pe care le poarta in fata, la spate sau pe sub mana. Momentele de virtuozitate constau in dansurile fecioresti. Ei bat cu mana segmentele picioarelor, mai ales cizmele, se intrec intre ei, pentru ca, la sfarsit, fiecare sa-si ia fata cu care joaca invartita rara sau iute. „Piruetele” fetelor incanta privirile spectatorilor.

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Triteni2.jpg

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Triteni3.jpg

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Triteni4.jpg

Cantece si jocuri din Zarand – orchestra
Din Muntii Apuseni, de la Brad pana dincolo de granitele Romaniei spre Ungaria, de-a lungul celor doua rauri Crisul Alb si Crisul Negru se intinde o zona interesanta din punct de vedere folcloric. Melodiile de joc de aici se numesc „Ardelene” si sunt in ritm binar si sincopat. Alternanta acestor ritmuri in joc produc multa varietate. Pe langa ritm, melodiile acestor jocuri sunt foarte expresive si, de aceea, publicul spectator le asculta cu placere.


 Taragot solo
Un instrument specific pentru folclorul romanesc este „taragotul”. A fost fabricat dupa un proiect ce a imbinat in mod stralucit constructia oboiului cu a clarinetului. Timbrul taragotului seamana insa cu a fagotului. Probabil ca la inceput facea  parte din fanfarele de tip austriac.Deci, taragotul este de patent vienez, fabricat la Budapesta, dar cei mai mari taragotisti sunt romanii. Se canta la taragot in zonele Banat, Maramures si Muntii Apuseni. Sunetul sau amplu poate fi modelat atat in piano cat si in forte cu dibacie si maiestrie.

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Taragot.jpg

Dansuri din Oas, Codru si Bihor
In Romania exista dansuri cu desfasurare pe orizontala si pe verticala. indeosebi cele cu desfasurare pe verticala au la baza ritmul sincopat, un ritm specific romanesc. Astfel de dansuri sunt si in zonele folclorice Oas, Bihor sau Codru din Nord-Vestul tarii. Dansurile „ De inceput” si „Fecioreste-codreneste” din Codru, „Poarga”, „Luncanul” si „Pe picior” din Bihor si „Roata Feciorilor” sau „Danturile” din Oas au comun ritmul sincopat. Totodata tehnica portului traditional de aici se aseamana fiind de un colorit foarte viu.

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Oas1.jpg http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Oas2.jpg
http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Oas3.jpg http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Oas4.jpg

Vioara
In Romania vioara clasica este utilizata in folclorul traditional de putin 500 de ani. Practic, cei mai multi muzicanti canta la vioara, de aceea repertoriul ei este foarte bogat. Asa sunt piesele “Din cimpoi” „Ceasul”, „Furtuna” dar mai ales „Ciocarlia” sau pe care le interpreteaza cu multa maiestrie dirijorul ansamblului Doru Zamfir Dejeu.

Dansul Caluşul

Numele acestui dans vine de la obiceiul străvechi cu acelaşi nume ce se practică în sudul României – Oltenia şi Muntenia. Obiceiul implica mai demult un ritual de vindecare a bolilor. Astăzi a rămas un dans de virtuozitate. Complexitatea lui reiese din alternanţa dansurilor: Hora si Brâul iar in final, Sârba, ca fiind cele mai populare din această parte a ţării. Costumele dansatorilor au un colorit aparte. Întodeauna joacă un număr impar de dansatori (7, 9, 11).

„Cantec de Catanie”. „Fecioresc des” din Corusu si Mera. „Hora nevestelor” din Rosia de Secas, Alba, Fecioreasca fetelor din Crihalma, Brasov, Jieneasca fetelor, Sibiu
In apropierea orasului nostru – Cluj-Napoca – exista o zona ce se impune prin dansurile fecioresti de virtuozitate. Ea se numeste zona „Dealurile Clujului, Gilaului si Dejului” sau  Somesul Mic. Elementele si figurile coregrafice ce alcatuiesc aceste dansuri, jucate numai de feciori, sunt spectaculoase. intotdeauna cand merg spre locul unde se joaca, ei canta impreuna cu muzicantii, cantece de catanie si de petrecere. Feciorii ce stiu canta si juca bine sunt respectati mai bine de obstea satului. In timpul dansului ei impresioneaza in functie de talentul pe care-l au. In acelasi timp se intrec intre ei, astfel incat se creeaza o atmosfera de euforie artistica. Acolo unde feciorii sau barbatii erau plecati la lucru in alte zone sau la razboi, fetele si nevestele se intalneau in sezatori si dansau singure. Asa s-au nascut unele dansuri interesante, care insa au la baza ritmul dansurilor de cuplu. „Hora nevestelor” se danseaza in satul Rosia de Secas, judetul Alba iar Fecioreasca fetelor in Crihalma, Brasov. insiruirea unor pasi simpli sau combinati in ritm sincopat, dupa o melodie in ritm asimetric, socheaza de multe ori. Purtata fetelor in ritm binar si tempo lent este alternata cu Batuta in ritm aksak si tempo rapid. in iuresul dansului fetele lovesc picioarele cu mainile imitand unele miscari executate si de feciori in ciclul de dansuri din zona.

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Crihalma1.jpg http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Crihalma2.jpg

Vioara cu goarna
Un instrument ciudat, atestat la inceputul secolului, este vioara cu trompeta. Aceasta vioara a aparut dupa descoperirea gramofonului, cutia lui constituiind sursa de rezonanta. Probabil ca la inceput si acest instrument facea  parte din fanfarele de tip austriac. Localizat in Romania in zona Bihor, gratie tepertoriului de aici,  produce un sunet metalic, dar foarte amplu, ceea ce face ca sa se auda la jocul satului, chiar daca este multa lume.

Cantece si jocuri din Banat – orchestra
Muzica cu cel mai frumos melos este cea din zona folclorica a Banatului. De aceea ea este mult ascultata cu diferite ocazii sarbatoresti. Cantecele din Banat iti produc emotii artistice, iar cand muzicantii interpreteaza dansuri, parca-ti vine sa joci. Stilul lor de interpretare este unic si prin instrumentele pe care le folosesc. Cel mai popular instrument din Banat este „taragotul”.


Dansuri din Banat
Urmarind dansurile din Banat se observa o particularitate deosebita. Fata de melodiile care se canta pe „timp”, dansul se joaca pe „contratimp”. O relatie desavarsita dintre muzicanti si dansatori ofera momente frumoase de spectacol.

„Invartite” si „Batute” din Castau. Orastie – orchestra
"Invartitele” in ritm asimetric sunt cele mai frecvente jocuri din centrul si sudul Transilvaniei. Ele sunt destinate celor mai mari dansatori sau poarta numele muzicantilor respectivi. „Invartitele” si „Batutele” pe care le avem fac parte din repertoriul violonistului Relu Sibisan din localitatea Castau, langa Orastie.

Dansuri din Bunesti – Valea Somesului
In aceasta suita de dansuri am ales cele mai reprezentative dansuri de pe Valea Somesului: „De-nceput”, „Romaneste de-nvartit, Barbunc rar” si „Invartite” in ritm drept. Ca sa dansezi astfel de dansuri trebuie sa fii un virtuos, ori aceasta virtuozitate impune talent, multa munca si o stare sufleteasca foarte buna. In vartejul jocului, piruetele fetelor se identifica cu forma semirotunda a paunilor pe care ii poarta cu mandrie feciorii. Se realizeaza, la un moment dat, o sincronizare perfecta intre dansatori si muzicanti, ceea ce incanta auditoriul. De fapt, totul se rezuma la placerea de a canta si a dansa. Speram sa va insufle si dumneavoastra acest nobil sentiment.

Dansuri din Aletea
In localitatea romanesca Aletea, din Ungaria, s-au pastrat de-a lungul timpului dansurile cele mai arhaice: „Lunga”, „Marunteaua”, „Tiganeasca” si „Dragostea”. Facand parte din zona folclorica, Tara Zarandului, aceste dansuri se executa pe verticala si orizontala, in ritm binar si sincopat impunandu-se atat prin lirism cat si prin virtuozitate. Trebuie sa fii un foarte bun dansator ca sa-i poti intrece pe jucausii- tarani de aici.

Dansuri din Farau, Alba
Dintotdeauna cei mai mari muzicanti si dansatori au creat un stil anume in zona din care fac parte. in aceasta zona, din centrul Campiei Transilvane, magnificul violonist Alexandru Titrus le-a cantat intotdeauna dansatorilor „in struna”. Dansatorii, la randul lor, l-au fermecat, insa, prin mandria lor cu care au practicat cele mai populare si frumoase dansuri: „Invartita”, „Fecioreasca cu fete”, „Hartagul” si, nu in ultimul rand, „Haidaul”. in formatie de cerc, dar si liber, cuplurile de dansatori se intrec intre ei. Dar, intotdeauna, feciorii isi conduc partenera cu maiestrie.

Dansuri din Bogdan Voda, Maramures
"Roata femeilor", "Feciorescul", "Barbatescul" si "Tropotita" sunt printre cele mai vechi dansuri din nordul tarii. Vechimea lor este motivata de neconcordanta frazelor muzicale cu cele coregrafice si de strigaturile ad-libitum pe care le executa barbatii. Multitudinea de batai pe podea ne sugereaza atasamentul maramuresanului fata de pamantul natal pe care-l iubeste si cauta sa-l exploateze sub orice forma si cat mai mult posibil. Costumele lor colorate in care predomina rosul intregesc frumosul artistic de care speram ca o sa va bucurati in urmatoarele minute.

http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Maramures1.jpg http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Maramures2.jpg
http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Maramures3.jpg http://somesul-napoca.romanianfolkart.ro/Images/Repertoriu/Maramures4.jpg

Dansuri din Bazinul Meses (Valea Draganului si Valea Agrijului)

Dansurile din satele Valea Drăganului si Valea Agrijului se încadrează în zona Bazinul Meses. Ele sunt: Bătuta, Căluşerul si Feciorescul des(Rapagusul) – dansuri bărbăteşti, Muiereasca – dans femeiesc şi Roata, Învârtita rară şi deasă  (Romaneasca rara si deasa)– dansuri de perechi. Bătuta este un dans din repertoriul păstoresc, tipul Fecioreşte de sărit alcătuit din patru strofe coregrafice neconcordante cu muzica. Căluşerul este o formă naţională de exprimare artistică prin care în sec. 18 se demonstra latinitatea românilor din Transilvania. Muiereasca este o variantă corgrafică pentru femei a dansului de perechi Învârtita deasă. Roata este un dans de cuplu jucat la Şezătoare iar Învârtita rară în ritm aksak şi învârtita deasă în ritm sincopat constituie ciclu de joc de aici. Costumele sunt sub influenţă bihoreană.